Somn impartit la doi... Secunde de tacere... Tu cu tacerea, tu si tacerea... Tu - frisca de pe tacere... Eu - plapuma de pe sufletul tau... Timpul - noaptea neputintei... Agentii intrusivi - geamul abandonat in fata frigului, ca un cal troian uitat la locul nepotrivit, in era nepotrivita... Rasar din el demoni, din geamul pe care mereu ti-e teama sa-l lasi la usa...
Cand taci, te vad rezemand capul de o durere latenta, cutremurandu-ti carnea durizata sub acidul troian... iti simt ochii obositi de-atata alergat dupa un peisaj mai bland, respirand cu gura intredeschisa un aer mai pur - aer plamadit dintr-o fantezie, privind cu iubire o pauza nestiuta, langa un semineu incendiat... Te simt despartind agitatia de trup'sorul tau cu mii de aparente, scotand la iveala momentul tau, ala in care poti sa ridici genunchiul pana la gura si sa iti expui culoarea pielii relaxate, fara teama de a nu-ti fi judecata ipostaza neprotocolara... Atunci, incepe distanta sa doara.
Din intunericul singuratatii mele, iti duc un prim deget spre brat, timid, incercand sa-ti testez rabdarea ajunsa la omoplat, sa ating, sa ma electrocutez... Teama e mare... Teama de a nu te scoate de la incarcat, sau teama de a nu fi considerat nerusinat, sau ambele... Continui imagistica nucleara externa... Te introduc in tubul imaginatiei, tinandu-te de mana si incercand sa-ti inoculez siguranta ca totul e ok, ca nu trebuie sa fii claustrofoba in interiorul meu. Cobor spre mana ta extenuata de viata, aranjand perceptia stramba ce-ti impodobeste pulsul. Incerc sa mangai bataile, bataile ce razbat din inima si ajung in glezna translucida. "pulsul se saruta" - imi vine in minte un sfat cules de undeva... Pulsul care a devenit arma in mainile panicii, pulsul se saruta, se transforma in intrument de masurat iubirea... Da, il sarut. Totul se petrece cu imaginatia la picioarele patului si temerile luate de pe cap... In fata maretiei, se sta cu capul descoperit...
Respira, scumpa mea, sa-ti simt valurile de oxigen urcand prin artere... Rabdarea ta inca doarme pe omoplat... Las-o acolo... Lasa-ma sa-ti sarut conturul pumnului de fata obisnuita cu lupta, sa ud fiecare articulatie scoasa in relief si pregatita pentru un impact nestiut... Sa ma joc, un timp, de-a "Kama Sutra sarutului"... Sarutul are un rol important, sa stii - iti zic in gand, cu o temporara fata de savant. Sarutul e arta razboiului dintre simturi, D.! Miros palma contaminata cu parfumul Chanel evaporat din oceanul porilor tai, imi spal spiritul in el, imprumut nobletea ta, ma agat disperat de-o ramura a vointei tale... Dac-ai stii ce inseamna mana ta pentru mine...! O simpla mana - o statuie a mangaierii!
Urc spre privirea ta trista, iti abuzez ochii cu mangaieri, ud colturile lor in saruturi, mangai oglinzile din lacrimile ce-ti curg spre gura, imi las certitudinea sa se odihneasca pe nesiguranta ta si iti soptesc in gand: Totul va fi ok, scumpa mea... Atata timp cat exist, iti voi fi depozit bancar. Cand ai prea multe lacrimi, le poti depune la mine, cu dobanda de -5% pe an. Oricand vei fi trista, voi investi zambete in tine. Cand vei simti cum te cuprinde disperarea, voi incerca sa-ti falimentez temerile, dizolvandu-le sub obligatiuni... Nimic rau nu trece de mine, spre tine... Nimic nu se pierde din frumusetea si bunatatea ta, prin mine... Asta visam sa-ti zic...
Si stau drept, zambesc, fierbe tandretea in mine si astept, privind in gol. E frig...
Iar cand tu revii, cu noi ramasite de forte, si incepi un dialog din familia dialogurilor deja dedicate, incercand sa spargi linistea, imi stergi tot ce-am reusit sa adun in minte, tot ce ma pregateam sa-ti spun, si uit unde au sarit franturile... TU primezi! Nu ma mai uit dupa ele, avand incredere in tine. Pot sa uit cuvintele, oricand!... Mi-e teama sa nu te uit pe tine! Intre o mie de cuvinte descriptive si tine scaldata in necuvinte, as alege "tinele"... Te vad acolo, imi imaginez prezenta, la negocieri, a disponibilitatii tale de a ghici ce-am vrut sa spun si am uitat. Tu esti tot ce-am vrut sa spun. Uita-te la tine, si o sa descoperi toate randurile nescrise, sau scrise deja... De fapt, tu esti filmul intreg, iar eu sunt regizorul si scenaristul care incearca sa te reinventeze... Tu, fara mine, esti rezultatul final. Eu, fara tine, as fi omul fara idei, care nu te poate construi de la 0... De-aia, tot ce scriu e nimic pe langa tine...
E timpul cuvintelor scrise cu respiratia taiata, pe cearcane, arsuri de stomac si rau de mare... Vreau sa te-alin...
vizualizati toate postarile
